Ce început interesant de an, nu? 2012 va fi pentru romani ce a fost 2011 pentru restul lumii: Anul Protestatarului. Mai bine mai târziu decât niciodată, zic.
Protestatarul Roman Inițial a fost un personaj misto. Viața scurta, crez adevărat. A ieșit pentru o cauza ( fie ea si falsa) si a încercat sa fie si constitutional, prin libertatea intrunirilor. Numai ca articolul asta din Constitutia României, nr. 39, se referă la mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri libere, care se pot organiza si desfășura numai in mod pasnic, fără niciun fel de arme.
Aici intra in scena Protestatarul-Ultras. Care ii da in cap “stramosului” din ziua precedenta, ii da in cap Jandarmului, cam da in cap tuturor, pentru ca poate. Poate sa rupă pereti, pavaj, oase, orice pentru scopul suprem. Din păcate, el nu știe exact care e acel scop, știe doar ca dacă au ieșit huliganii-vecini, nu poate sa stea departe nici el. Pai ce, el e mai prost? Sa fie de rasul blocului? Si dacă mai iese si o bere ca face toate astea, cu atât mai mult considera ca e locul sau in spațiul public.
Încă o zi, încă un personaj: Protestatarul-Student. Aici lucrurile într-adevăr se complică. Nici nu a pornit bine spre Piața Universitatii din București si s-au si aflat sumele pentru care defileaza (50-200 lei). Nu au ieșit in strada pentru locuri la cămin, pentru condiții mai bune in facultati, nu le-a pasat nici ca ei si-au luat Bacalaureatul si ca era cât pe ce sa aibă colegi studenți fără (gratie Domnei Andronescu – via PSD)… Nu știm ce vor si nici nu vom afla pentru ca au fost pasnici. Deci total neinteresanti pentru televiziuni.
Mâine apare in scena Protestatarul-Membru de Partid. De partid de opoziție, de partid de coalitie, de partid de dreapta si stânga si de ce-o mai fi, USL sa se numeasca. Alții care îngroapă valorile civice ale Protestatarului Inițial. Protestatarul-Membru de Partid are deja cativa partizani infiltrati la mitinguri din primele zile. Li s-a spus sa fie acolo, sa strige lozinci anti-guverare si sa stranga cat mai multi adepti din randurile celor puri si creduli. Problema cu membrii de partid arucati in piata in primele zile e ca nu prea au avut lideri care sa-i controleze. Nu lideri-vedete, astfel incat atunci cand unul ca Ludovic Orban isi face aparitia si crede ca va fi primit cu urale, isi ia un sut in…dorsal si e trimis inapoi de unde a iesit. Pardon, venit.
Cam acestia sunt protestatarii din Bucuresti si nu difera cu mult de cei din tara. Toti isi striga drepturile, incalcandu-le pe ale altor cetateni, toti sunt nemultumiti fara a pune punctul exact pe problema, toti considera clasa politica uniform deformata, desi ies in strada in functie de interese personale.
Mie mi-a placut naivitatea Protestatarului-Initial, puterea de rezistenta si re-grupare a Protestatarului-Ultras, aparitia meteoric-trecatoare a Protestatarului-Student si mai ales, stiu ca voi savura din plin (vrand-nevrand la televiziunile mogulilor) mitingul organizat al Protestatarului-USLas.
Ii felicit pe toti pentru spiritul civic si le fac cadou un Abecedar si-un DEX ca sa faca diferenta intre Arafat si Calafat, intre civism si huliganism.
Le-as mai face cadou si-o factura de la Primarie, dar noi, cei care muncim si votam, sa nu ne alegem cu nimic de pe urma protestelor?
Cauta
-
Dosare:
